„MAITREYI”, De Mircea Eliade

Standard

Despre Specie si Subspecie

Romanul este specia genului epic, în proza, de mare întindere, cu o acțiune complexa ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizata și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și întâmplările ce constituie subiectul operei.

      Modernismul apare în literatura secolului al XX-lea si cuprinde toate acele miscari artistice care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-a precedat. Desprins din miscarea simbolista, modernismul a încearcat sa puna de acord expresia artistica cu viata moderna, cu sensibilitatea epocii si a contribuit la îmbogatirea mijloacelor de creatie artistica.

      Ideea modernizarii literaturii romane aparuse in scrierile lui Eugen Lovinescu, acesta lansand asa-numita „Teorie a sincronismului” prin care se evidentia necesitatea sincronizarii literaturii romane cu cea europeana.

      Romanul modern are drept caracteristici

1.      relatarea actiunii la persoana I,

2.      naratorul este personaj, subiectiv, si non-omniscient,

3.      mediul desfasurarii actiunii este urban,

4.      protagonistul se incadreaza in tipul intelectualului,

5.      conflictul predominant este cel interior,

6.      cronologia nu e respectata (apare fluxul constiintei)

7.      limbajul e savant.

      In perioada interbelica, in literatura romana au existat doua directii diferite manifestate mai ales in realizarea romanului. Pe de o parte, romanul realist-obiectiv cu tematica sociala a cunoscut apogeul prin reactiile lui Liviu rebreanu si ale lui George Calinescu. Pe de alta parte, apare in aceasta perioada si romanul modern-subiectiv care abordeaza o problematica noua: conditia intelectualului, reprezentat prin operele lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban.

Introducerea operei

Scrierile literare ale lui Mircea Eliade prezinta doua tendinte complementare: pe de o parte „experienta”, autenticitatea, trairea nemijlocita, intensa a realitatii, mai ales sub aspectul spiritual si erotic, pe de alta parte fantasticul, care reflecteaza „experienta sacrului”.

      Romanul „Maitreyi” de Mircea Eliade face parte din prima tendinta, fiind un roman al experientei, dar si un roman exotic. Aparut in 1933, romanul s-a bucurat in epoca de un mare succes de critica si de public, care a trecut repede de granitele tarii.

      „Maitreyi” este un roman al experientei si al autenticitatii pentru ca valorifica trairea intensa a personajelor, marcate de experiente definitorii, iar impresia de autenticitate provine din utilizarea unor elemente care tin de realitate (jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc.)

Tema operei

Ca orice roman modern, „Maitreyi” abordează problematica intelectualului, cartea urmărind modul în care un tânăr intelectual descoperă lumea şi se autodescoperă prin intermediul unei experienţe care ţine deopotrivă de erotic şi exotic. În planul secundar, cartea are un caracter monografic, surprinzând viaţa, tradiţiile şi mentalităţile indienilor.

Sursa de inspiratie

Sursa de inspiratie a romanului este autobiografica si reprezinta povestea de dragoste traita de autor alaturi de fiica profesorului Dasgupta, gazda lui din India, unde Eliade petrece mai multi ani, dedicandu-se studiilor de orientalistica la Universitatea din Calcutta. Notele din jurnalul acestei perioade au stat la baza creatiei epice fictionale, fiind modificate numele si ocupatiile unor personaje, dupa cum marturiseste Mircea Eliade in „Memorii”. Lui Allan, personajul-narator al acestui roman si alter ego al autorului, scriitorul ii transfera o parte din propria-i experienta biografica.

Titlul Operei

Caracterul exotic al poveştii de dragoste este sugerat încă din titlu, rezonanţele neobişnuite ale numelui protagonistei având rolul de a stârni curiozitatea cititorilor.

Structura

Romanul este alcatuit din cincisprezece capitole.

Incipit si final

Incipitul romanului cuprinde pretextul utilizarii persoanei I. Naratorul-personaj Allan se hotaraste sa scrie intr-un caiet intreaga poveste de dragoste traita alaturi de Maitreyi, folosind jurnalul sau. Se pare ca nu-si aminteste exact ziua in care a intalnit-o ci doar faptul ca era intr-un targ impreuna cu un prieten englez cu care plecase sa aleaga niste carti pentru cadourile de Craciun. Atunci o zareste pe Maitreyi in masina tatalui sau. In plus, in incipit este realizat si un portret al protagonistei, atitudinea lui fiind dispretuitoare fata de fata pe care o considera respingatoare pentru ca e indianca: „un foarte surprinzator dispret. Mi se parea urata…”. Cu toate acestea, intreaga descriere din roman dezvaluie amanunte stranii referitoare la frumusetea tinerei bengaleze pe care el o compara mai mult cu o zeita decat cu o fiinta umana, de unde se poate deduce povestea ce va urma.

        Construit parca intr-o antiteza subtila cu incipitul, finalul romanului reia aceeasi imagine a personajului-narator care, aflat la o masa intr-un restaurant, converseaza cu nepotul doamnei Sen, incercand sa afle povesti despre Maitreyi si despre evenimentele care au urmat dupa despartirea lor.

      Finalul deschis al romanului intretine misterul frumoasei Maitreyi, care va ramane pentru europeanul rational o enigma. Framantarile lui Allan pentru a o intelege pe Maitreyi nu aduc risipirea indoielii, lasand atat protagonistul cat si cititorul intr-o zona a indoielii: „…Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde sa stiu eu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei.”. De asemenea, din acest final putem deduce ca Allan inca nu este capabil sa inteleaga alegerile pe care Maitreyi le-a facut dupa ce el a plecat, acest lucru dovedind incapacitatea lui de a o intelege de fapt pe ea.

Timp si spatiu

Pentru a spori autenticitatea, naratorul personaj înregistrează cu exactitate indicii temporali şi spaţiali, existând pagini întregi copiate pur şi simplu din jurnalul lui Eliade din acele luni. Acţiunea se petrece în India, în oraşul Calcutta, în vara anului 1929; în final există şi câteva scene în care cadrul se schimbă (Munţii Himalaya şi Singapore).

Subiect/Actiune (rezumat)

Actiunea romanului ce consista din cincisprezece capitole se petrece in anul 1929, la Calcutta, oras format din trei mari comunitati: cea autohtona, traditionalista, cea alba, preponderent engleza si cea eurasiatica, dispretuitoare fata de indigeni, dar grabita sa ii imite pe europeni. In acest cadru exotic se petrece „povestea de iubire, intr-adevar splendida, inedita pentru cititorul roman, intre Allan si Maitreyi, intruchipari exotice ale unui mit etern: acela al cuplului de indragostiti” (E. Simion, „Mircea Eliade, spirit al amplitudinii”).

      Conflictul romanului se intemeiaza pe opozitia dintre doua lumi diferite: europeana si asiatica. Desi uniti prin iubire, cei doi tineri raman exponenti ai acestor mentalitati diferite.

      Conflictul dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, reda opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditiei, si reprezinta incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii si mentalitati. In sufletul lui Allan, fire autoreflexiva, se petrece un puternic conflict interior, cel in care trairea iubirii, ca experienta definitorie, si luciditatea analizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descopera atat lumea tainica a Indiei, cat si forta iubirii reale.

      Allan este un tanar inginer european, care atras de India, pleaca acolo, unde lucreaza la reteaua de canalizare a deltei. Treptat el avanseaza de la desentaor tehnic la la supraveghetor al lucrarilor de la Tambuk si Assam. Se imbolnaveste de malarie, este spitalizat si, apoi, este invitat de catre inginerul hindus cu studiile efectuate la Universitatea din Edinburgh, Narendra Sen, sa locuiasca in casa sa, in timpul convalescentei. Narendra Sen dorea sa se mute impreuna cu familia, si cu Allan, in Anglia deoarece in India incepuse revolutia. Allan afla mult mai tarziu aceste intentii ale domnului Sen, dupa ce credea ca doreste sa il insoare cu fiica lui. Prima oara cand o vede pe Maitreyi, in timp ce alegea carti pentru cadourile de Craciun impreuna cu tatal ei, el o gaseste dispretuitoare datorita exotismului afisat de ea. Cand insa ea il viziteaza impreuna cu tatal ei la spital, el este tulburat de prezenta ei, dar nu-si explica de ce. Dupa ce se muta in casa familiei Sen, Allan este treptat atras de fata, mai ales dupa ce tatal ei il roaga sa o invete limba franceza. In schimb, aceste ore de studiu de fapt reprezinta un joc al fetei menit sa il atraga pe tanar intr-un joc al ei. Ea ii ofera diferite simboluri ale dragostei specifice culturii ei, dar el nu recepteaza mesajul deoarece prieste prin prisma europeana evenimentele. Desi initial isi neaga sentimentele, Allan constata ca este tot mai atras de tanara. Inainte de a se darui lui Allan si pentru a evita pacatul iubirii fara rod, ea oficiaza o logodna mistica si savarseste un juramant cosmic– legamantul dragostei – si ii daruieste lui Allan un inel confectionat din fier si aur „ca doi serpi incolaciti, unul intunecat si altul galben, unul reprezentand virilitatea, celalalt feminitatea”. Totusi fericirea acestora nu dureaza deoarece sora ei, Chabu, le dezvaluie domnului si doamnei Sen ce se intampla intre cei doi. Ruptura aduce dezastrul asupra familiei Sen: tatal orbeste, Chabu moare in urma unor crize de nebunie. Brutalizata, Maitreyi sfarseste prin a se darui unui vanzator de fructe, cu toate ca sacrificiul este in van. Disperat, Allan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta, iar apoi se retrage in Himalaya, unde incearca sa uite iubirea. La Singapore se intalneste cu nepotul doamnei Sen, care ii povesteste ce s-a intamplat in acea familie dupa plecarea lui, dar  europeanul este incapabil sa inteleagade fapt ce se intampla cu Maitreyi asa ca finalul ramane deschis.

Conflictele

Ca în orice roman modern dedicat problematicii legate de condiţia intelectualului, şi în Maitreyi conflictul exterior este nesemnificativ, rezumnadu-se la cel dintre îndragostiţi şi familia Sen.

   În cazul lui Allan, se distinge un conflict interiorgenerat de orgoliul de la început. Intelectualul lucid este convins de inferioritatea tuturor indienilor şi încearcă din răsputeri să nu se îndragostească de o indiancă: Mi-aduc aminte că strigau în mine două suflete: unul mă-ndemna către viaţa nouă, pe care nici un alb nu o cunoaşte […] o viaţă în care ma simţeam atras şi dezarmat şi celalalt suflet care se revolta împotriva conspiraţiei acesteia.”

   Pe de alta parte, Maitreyi e conştientă de la început de piedicile sociale şi religioase dintre ei, însă dragostea e mai puternica şi decât vointa ei.

Elemente de originalitate

        Noutatea constructiei discursului narativ consta in dubla perspectiva temporalape care naratorul personaj o are asupra evenimentelor: contemporana si ulterioara. Personajul nu evoca pur si simplu intamplarile, rememorandu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar si felul in care percepuse respectivele evenimente in momentul in care le traise, consultand in acest scop jurnalul de la momentul respectiv. Pe masura ce scrie romanul, perspectiva lui Allan asupra evenimentelor se modifica. Neconcordanta dintre istoria notata in jurnal si rememorarea acesteia, in roman, relativizeaza evenimentele si le ofera caracter subiectiv. Din aceasta perspectiva, „Maitreyi” poate fi considerat si romanul scrierii unui roman.

Personajele

Allan este personajul principal al romanului (un alter ego al autorului) si intruchipeaza indragostitul lucid si analitic, reprezentativ pentru mitul iubirii si motivul cuplului ilustrat in romanul romanesc modern. Romanul debuteaza cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24 de ani, si este scris la persoana I, pe baza insemnarilor facute de Mircea Eliade in cei trei ani petrecuti in India, prilej cu care a consemnat in jurnalul intim propria poveste de iubire si pe baza caruia a realizat romanul: “Am sovait atata in fata acestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa cand am intalnit-o pe Maitreyi”. Venit in India sa lucreze si imbolnavindu-se de friguri, inginerul englez Allan se muta in casa profesorului Narendra Sen, dar -isi aminteste el - “eu o intalnisem pe Maitreyi cu cel putin zece luni mai inainte”, marturisindu-si neputinta de a retrai aieveaacum, cand scrie romanul, “mirarea mea, nesiguranta si tulburarea celor dintai intalniri”. Autorul, Mircea Eliade, in ipostaza personajului european, Allan, readuce adesea in subiectul romanului jurnalul, care devine un pretext literar si o modalitate de confesiune si rememorare: “Totusi n-am scris nimic in jurnalul meu, si astazi, cand caut in acele caiete orice urma care sa mi-o poata evoca pe Maitreyi, nu gasesc nimic. E ciudat cat de incapabil sunt sa prind evenimentele esentiale, sa ghicesc oamenii care schimba mai tarziu firul vietii mele”. Autointrospectia constiintei si a sufletului, retrospectia, dialogul si monologul interior scot in evidenta zbuciumul interior al personajului, cauzat de incertitudinea iubirii, aceste tehnici de analiza psihologica fiind proprii construirii personajului modern. Originalitatea moderna a eroului masculine data de subtilitatea analitica a propriei constiinte, de trairea dramei suferite din iubire, de identificarea deplina a timpului subiectiv (al iubirii) cu cel obiectiv (al jurnalului), de faptul ca autorul este in acelasi timp personaj si narator.

      Maitreyi, eroina romanului este un personaj exotic, realizat in intregime din perspectiva personajului-narator, Allan, care se indragosteste de ea. Opiniile tanarului asupra ei variaza in functie de momentul la care o priveste, acestea evolund de la o fiinta dispretuitoare la o tanara superba si exotica, o data cu sentimentele, mereu schimbatoare ( mai intai isi neaga sentimentele apoi, treptat, reuseste sa realizeze ca este atra de ea si , la sfarsit, ca o iubeste). Europeanul este fascinat si de mentalitatea indiana, care il atrage continuu. De asemenea, Maitreyi reprezinta pentru el un mit. Asftfel, se infiripa intre cei doi o poveste care nu va sfarsi bine pentru nici unul.

Arta narativa

Romanul este un jurnal intim, iar intamplarile sunt relatate la persoana I, din perspectiva subiectiva a personajului-narator, europeanul Allan. Multiplicarea perspectivei conduce la existenta a trei niveluri ale scriiturii si la interferenta „vocilor” narative ale textului.

      Primul nivel cuprinde insemnarile zilnice ale lui Allan, notate cu fidelitate in timpul sederii sale la resedinta lui Narendra-Sen. Cel de-al doilea nivel, contine cateva comentarii adaugate intre paranteze, ulterioare producerii faptelor si intamplarilor, cu scopul de a clarifica anumite aspecte notate in jurnal. Al treilea nivel este o confesiune a personajului-narator care, in timp ce scrie retraieste, de fapt, povestea de dragoste cu Maitreyi, analizandu-i cu luciditate sensul profund.

      Progresiv, se contureaza si cele trei ipostaze ale iubirii, care apar o data cu cele trei „voci” narative: iubirea traita cu pasiune, iubirea asumata cu luciditate si iubirea comentata, spiritualizata, al carei sens autorul jurnalului si protagonistul povestii de iubire incearca sa il inteleaga. 

      Formula prin care este sintetizata problematica romanului o reprezinta estetica autenticitatii realizata prin confesiunea personajului-narator, relatarea la persoana I, introspectiesi autoanaliza lucida. Autenticitatea romanului modern, amestec intre jurnalul intim si naratiunea retrospectiva, este sustinuta de utilizarea tehnicii narative moderne „punerea in abis”, fiind introduse in naratiune secvente din jurnal.

Concluzie

Asadar, prin formula narativa aleasa, prin faptul ca experienta surprinsa in roman face parte din experientele absolute traite de fiinta umana, prin notarea starilor si senzatiilor, analizate cu luciditate de o natura intelectuala interesata de tot ceea ce poate deveni obiect al cunoasterii, romanul se incadreaza in categoria modernismului interbelic si a romanului „experientei”.
About these ads

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s